Observ oamenii

Hei străine,

Neața! Sper ca te-ai odihnit de data asta. Lucrez încă la a observa lumea, uitasem de ce o nu o fac (majoritatea sunt triști mai ales la metrou) : azi nicio baba nu a alergat dupanloc, deși s-au cam grăbit sa intre deși metroul era gol, nimeni nu zâmbește ( nici siesi, nici altora), toti par adormiți ori pierduți undeva in trecut sau lumea viselor, nu par prezenți aici sau ca conștientizează acest drum, cred ca e un refuz deja la ce statie sa coboare.. un singur cuplu a avut curaj sa se îmbrățișeze in statie.. oricât as fi eu împotriva PDA ( sau erau) asta a fost cel mai dragut lucru pe care l-am putut observa, și nu mi s-a părut dizgratios, căci nu au exagerat cu arătarea iubirea, a fost tandru și romantic, sarut grijuliu și o ultima îmbrățișare înainte sa stea departe fizic unul de altul pentru ore… nu are cum sa nu îți înmoaie inima putin…:

Chiar ca telefoanele ne-au furat viața… cam jumătate stau acum in metrou holbandu-se la ecran.. chiar și eu.. deși ma tine in legatura de cei la care tin, nu imi îndulcești ziua ca un zâmbet sau o îmbrățișare, un „buna”… așa ca îl las și eu deoparte momentan.. ne mai auzim:) poup

Sunt și oameni care prefera sa întârzie puțin la munca și sa nu se ingramadeasca in metroul arhiplin din dreapta, cel care va pleacă primul din statie..sunt calma acum cât ii observ, încercai sa zâmbesc sa fac dacă reacționează cineva si nimic:( nu-i nimic, mai incerc

suntem atat de spălați pe creier și încărcați încât nu mai putem sa ne bucurăm de o călătorie liniștita cu metroul??? Îmi aduc aminte mereu de călătoriile cu trenul, spre munte, mare sau casa… mereu pline de zâmbete, lectura și multe râsete… am încercat o data chiar sa merg cu nasul când eram in anul întâi ca ma convinse prietenul de atunci ca o sa fie amuzant și o sa radem in hohote când ne vom aduce aminte după ani și ani, ca trebuie sa ne creăm și astfel de amintiri:) oare tie îmi plac și călătoriile cu trenul?? Nu numai cele cu mașina?? Cele cu mașina îmi place ca pot cânta in voie pe drum și pot face popas de fiecare data când mi se face foame…

Azi sunt mai odihnita și pot vedea lumea mai clar…e placut.. acum ti-as putea fata fără sa încep sa plâng, in aceasta stare te pot asculta, putem zambi:)

Se înghesui și metroul ăla și acum se aud și râsete, oameni care comunica între ei.. se mai anima vagonul.. nu mai trebuie sa reaprind muzica intre stații, o sa fiu atenta la tonul vocii lor, la cât de cald le e surâsul..

Spor la munca străine

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s