Bookster – Concurs de scriere creativa

Bookster a lansat un concurs de creatie. Trebuie continuat urmatorul paragraf din „Pacienta tacuta” in sectiunea „Comments” de aici https://library.bookster.ro/online-article/concurs-de-scriere-creativa?fbclid=IwAR2bs9Jcg-VLTtMLhpwUa-oj8pLiU-5Duv00ICBARwf36l4kKvVtQtiZPQw

Fiecare are dreptul la 2000 caractere. Cele mai votate castiga. Mult succes tututor

„Ușa din față era deschisă. În casă era beznă; nu funcționa nici un întrerupător. Polițiștii au mers prin hol până în living. Și-au rotit lanternele prin încăpere, luminând-o cu fascicule intermitente. Alicia a fost descoperită lângă șemineu, în picioare. Rochia ei albă licărea ca o fantomă în lumina lanternelor. Părea că nu-și dă seama de prezența poliției. Era încremenită, înghețată – o statuie dăltuită în gheață -, cu o expresie ciudată pe față, îngrozită, ca și cum s-ar fi confruntat cu o teroare invizibilă.”

Jessie, vecina ei perfecta, perfect de enervanta, probabil sunase iar politia îngrozită de zgomotul puternic urmat de tăcerea sumbra. Înca ii răsuna in urechi țipatul. Nu își recunoștea vocea. Simțea o durere puternica înauntru și totuși străina. Era pustiita. Obosita. Zi lunga. Apoi cearta. El tipand. O palma. Șuierul aerul. Palma care ii atingea fata. A tăcut și a plecat. Niciodată nu mai părăsise scena fără a riposta. Ieșise alergând. O durea palma, o simțea încă și acum după o jumătate de oră. O dureau mai tare vorbele pe care le zisese și pe care cursa nebuna nu le ștersese. Ultimele minute ii reveneau cu viteza lunii în minte: Marea behăia ca un bătrân astmatic ce mesteca un nou ghemotoc de tutun, valurile înghițeau pietrele și aduceau nisipul la petrecere. Curgeau sudori de lacrimi. „Lașitate”..asta scria pe tricou și numărul ” infinit” în concursul spre pierzanie. Încă o femeie oarba de iubire toxica. Marea nu mai spăla rușinea azi. Își sufla nasul, dar ieșea doar praf de stele reci. Luase decizia. Avea sa plece. Sa îl lase definitiv. Acum era sigura de asta. Nimic nu ar mai fi schimbat situația. Si o luase pe Alice cu ea. Isi uitase fiica in nebunie. Trebuia sa se intoarca. Apoi luminile albastre pe gazonul casei ca un soc pentru epileptici, liniștea casei bruscata de polițiști. Scrumiera sta neclintita la bronzat langa șemineu. El întins pe jos plin de sânge. Lama lângă. Rosie, cleioasa.
Carnea ei rece primea totul ca un străin la o înmormântare la care ajunge din greșeala. Sau ca la o nuntă mută. Nu il mai iubea. Ii era clar acum. Simtea doar dispreț căci ratase în aceasta încercare disperată de a-i atrage atenția, de a o trage înapoi. Poate ca simțise ca azi ea era alta. Era puternică. Ca un șoarece într-o capcana care brusc reușește sa scape. Această cerere de atenție o eliberase din nou. Doar o cerere amărâta de atenție căci tăieturile erau orizontale, nu verticale. Trebuia sa scape acum. Ii simțea mana polițistului pe umăr:”Doamna!Doamna! Trebuie sa va pun câteva întrebări”

„Ușa din față era deschisă. În casă era beznă; nu funcționa nici un întrerupător. Polițiștii au mers prin hol până în living. Și-au rotit lanternele prin încăpere, luminând-o cu fascicule intermitente. Alicia a fost descoperită lângă șemineu, în picioare. Rochia ei albă licărea ca o fantomă în lumina lanternelor. Părea că nu-și dă seama de prezența poliției. Era încremenită, înghețată – o statuie dăltuită în gheață -, cu o expresie ciudată pe față, îngrozită, ca și cum s-ar fi confruntat cu o teroare invizibilă.”

Cu câteva minute înainte : Împietrită. Așa se simțea. Alice îl privea de Ben. Prima data in 2 ani in care avea sansa sa evadeze și ea stătea înmărmurita. Era rănit, sângele țâșnea din abdomen. Îl rănise in încercare de evadare. Ii pare rau. Putea sa fuga și totuși nu o făcea. Îl privea pe el. Îl iubea. Nu ii venea sa creadă ochilor. Intr-un ultim moment de luciditate: Sindromul Stockholm. Îl știa prea bine. Fusese teza ei de doctorat. Își imagina titlurile din ziare :” Alice Pearson, cea mai tânăra nominalizata la Premiul Nobel in psihologie, a fost intr-un final salvata. Încrederea familie și căutările neîncetate ale poliției au dat rezultate” sau “ Șarmantul Ben face o noua cucerire. Se pare ca psiholoaga și-a pierdur mințile .. de iubire”. Era din nou in impas: trebuie sa îl salveze, dar își rata sansa la libertate. Putea sa sune la 112, dar așa își pierdea el libertatea. Brusc își dădea seama ca îl iubește. Ochii verzi, tenul măsliniu, vocea joasa și calda pentru un dereglat mintal. El, tocmai el ii fura mintea. Ce sa facă? Ce sa facă? “112 ce urgenta aveți? “, “ cineva a intrat in casa și a încercat sa îl omoare! Veniți repede” offf oficial am înnebunit se gândea. O sa ard in flăcările iadului. Trebuie sa îmi vina o idee buna repede!

„Ușa din față era deschisă. În casă era beznă; nu funcționa nici un întrerupător. Polițiștii au mers prin hol până în living. Și-au rotit lanternele prin încăpere, luminând-o cu fascicule intermitente. Alicia a fost descoperită lângă șemineu, în picioare. Rochia ei albă licărea ca o fantomă în lumina lanternelor. Părea că nu-și dă seama de prezența poliției. Era încremenită, înghețată – o statuie dăltuită în gheață -, cu o expresie ciudată pe față, îngrozită, ca și cum s-ar fi confruntat cu o teroare invizibilă.”

S-a oprit brusc din scris. S-a uitat la cuvintele de pe foaie si nu ii pareau familiare. Cum sa continue? Cum sa transforme acea poveste tragica intr-una mai optimista. Simtea ca trebuie sa fie diferit, sa nu mai auda aceleasi critici, voia sa iti dea frau imaginatiei si sa zboare departe, sa fuga si sa se izoleze de lumea, sa iubeasca, sa fie iubita, sa fie ea cea reala. A trait atat de mult timp in spatele scriitoarei de succes inca nicio persoana nu se mai osteneaza sa o descopere de ea. O lubuta rece si plina de nasol i se aseaza pe genunchi. Se trezeste din reverie.Isi scoate ochelarii. Priveste in jur. Taraboi si mizerie peste tot „off Grivei, iar? Curtea noastra nu e o piscina de nasol sa stii!” Si rade. Un ras cristalin care ii umple inima. Simte iubire si recunostiinta pentru acest patruped. El si ea. Ea si el. Fericiti in acest colt, in acest moment. Se simte brusc plina.

5 gânduri despre „Bookster – Concurs de scriere creativa

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s