Scânteia umana – inspiratie Homo Deus Noah Harari

Dacă mintea noastră e doar un algoritm care ne tine vii, atunci if people in (Likes, Family, Love) call and ask about the day, else if … ar trebui sa funcționeze mereu, cu update-urile necesare listelor si grupurilor. Ceea ce nu e chiar greșit. Ca o macara mereu în funcțiune, sufletul (dacă se crede în așa ceva)/ conștiința  ia oamenii care nu ne mai plac din cutia cu lucruri plăcute și le aruncă în cea murdară, într-un colt de amintiri?

„La urma urmei, dacă oamenii nu au suflet și dacă gândurile, emoțiile și senzațiile sunt doar algoritmi biochimici, de ce nu poate explica biologia toate toanele societății umane?” (Homo sapiens cucerește lumea – Noah Harari)

Cândva, creierul uman era asemănat cu o locomotiva cu aburi căci acestea erau principala tehnologie din acea perioadă, recent a fost asemănat cu computerele (o tehnologie mult mai sofisticată) peste câțiva ani cine știe cu ce va fi comparat, la ce element se va face referire pentru a putea fi explicat. Poate unul cu senzații și dorințe.

Mă gândesc la senzații și dorințe căci mă simt ghidata de plin, le simt cum îmi invadează corpul, sinele, cum mi se transmit în interiorul ființei, cum intră în vene. Simt și asta consider că mă face vie. Nu are logică și nu o pot explica, mai ales când citesc despre experimente asupra oamenilor și animalelor, cum au cedat psihic, cum au rămas fără voința, dar totuși au supraviețuit. Continui să cred că este o diferență intre a supraviețui și a trăi, convinsă că nu știm cum funcționează creierul uman sau al altor vietăți, că nu o să aflam curând răspunsul la întrebări existențiale, că până nu o sa apară noi teorii oamenii o sa fie conduși de credința în Rai și Iad, în Drepturile Omului și în percepția lor curenta. 

„Dacă cred totuși în Dumnezeu, este alegerea mea să cred. „

Oamenii se schimba după cum bate vântul, azi peștele nu mai e sănătos, dar nici plantele. La rândul meu sunt ipocrita căci cred că animalele sunt torturate în această producție în masă, dar din când în când mănânc carne. Până acum mă consolam că peștii nu simt durere căci au spațiu în crescătorii, dar nu mai am aceeași gândire îngustă de acum câtva timp. Recunosc că mă amăgesc cumpărând numai produse bio, că sunt în stare să colind prin 3 Mega-uri până găsesc ouăle cu 0 pe etichetă, dar totuși o fac. La fel cu iubirea sau sentimente către diverse persoane. La fel cu senzațiile. La fel trăirile când încercam același fel de mâncare. Totul e subiectiv. Ne inventăm povesti și apoi le credem. Până și istoria noastră e o povestea trecută prin filtrul multor persoane , prea multe impresii și interpretări de când a ieșit de sub condei.

„În secolul XXI, ficțiunea ar putea deveni așadar cea mai mare forță de pe pământ, depășind până și asteroizii capricioși și selecția naturală” (Homo sapiens cucerește lumea – Noah Harari)

O zi faină!

IMG_4463

PS nu mai am sursa pozei, cred ca de pe o pagina de Facebook

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s