Iubirile sunt ca…

Iubirile sunt ca niște copii. Când se termină iubirea devin orfani, de mamă, de tată, de amândoi. Iar inima iți e un mare orfelinat. Pentru unii gol căci prima iubire e și ultima, pentru unii săptămânal cu achiziții noi.

Iubirile sunt ca și hainele. Inima e cel mai mare dulap din lume. Unii au o colecție pe viata, unii primăvara – vară doar, iar unii mai dau cu cardul și adaugă ceva nou săptămânal sau de ce nu zilnic.

Iubirile sunt ca niște borcănașe pe rafturile de condimente. Le unele le mai cureți din când în când de praf, din vina sau din dor, pe unele le-ai lăsat să expire, iar de unele ai grija mereu să fie îngrijite.

116263872_745701366231454_7238949701737269696_n

 

PS (later update – la câteva luni de la cele de sus): Asta e pentru tine. Îmi pare rău că nu ți-au spus că ai cancer și că mai ai cam doua săptămâni de trăit, îmi pare rău că nu o să poți să iți spui adio de la cei dragi. Îmi pare rău că abia ai născut și nu o să apuci să stai cu cea mică mai mult de o luna. Îmi pare ca nu iți poți încheia lucrurile. Îmi pare rău că prietenele tale nu iți poți spune ce se întâmplă și îmi pare rău că iți vei petrece ultimele săptămâni de viata în negură. Nu știu dacă e mai bine să iți ascundă situația , dacă e mai bine să decidă alții în locul tău, dar asta e soarta. Sper că cea mica va găsi iubirea de care va avea nevoie sa se dezvolte într-un alt ghid spiritual, un alt tip de „mamă”. Îmi pare rău că ai muncit 4 ani să faci un bebe, să iți împlinești visul și acum ai maxim 4 săptămâni să te bucuri de el.

Și tot azi mi-am reamintit că în 9 zile se împlinesc 14 ani de când el a murit de leucemie. Dar soarta e nedreaptă. Azi s-au împlinit 14 ani de când l-am văzut ultima oară, când râdea și ne bucura pe toți, când ne-a ascuns pentru ultima oara ce aflase recent. Și s-a dus la cer. Și azi răsună în aer strigatele de jale ale mamei lui, acel țipăt disperat ca se întâmpla un lucru nedrept și nu îl poate vindeca. Acel țipat care se leagă de adierea vântului, de freamătul cocenilor uscați, de pânzele de păianjen din aer. Tot peste câteva zile, acum 14 ani, am pus pentru ultima dată mâna pe sura de coceni. De asta August nu mai e ce a fost…

iubirile astea nu se uita, se vindecă rănile, dar cicatricea rămâne.

 

3 gânduri despre „Iubirile sunt ca…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s