Orbi

Hei,

Suntem orbi? Sau oare cât de orbi suntem? Exista grad de comparație? Habar nu am.

Am găsit următoarele citate în Orbi de Petronela Rotar. O urmăream pe Facebook, citisem câteva articole despre drama prin care am trecut și am decis sa răsfoiesc și cartea.

„Sa vrei sa mori când te părăsește nu e iubire, e boala. Suntem atât de stricați, încât numim iubire toate atașamentele nesănătoase. … Exista oameni care se iubesc de-adevaratelea, se respecta, nu vor sa se schimbe unul pe altul, discuta real, își spun ce simt, nu se ascund … -Se poate sa fii bine, după toate astea? -De tine depinde, Alexa. Toate răspunsurile și toată munca… la tine sunt.”

„Mecanismul de abuz este mereu același, în cazul geloziei și de multe ori merge pana la împlinirea profețiilor gelosului. Când suspectezi atât de mult, acuzi, umilești, pândești, celalalt se îndepărtează și se închide, începe sa ascundă tot mai mult, în încercarea de a evita scandalul. Va mințiti. Iar minciunile oricât de mici, atunci când sunt descoperite, vin doar sa dea apa la moara celui gelos. Nu exista scăpare reala din asta, e un cerc vicios căruia nu ai decât o soluție ca sa ii pui capăt : Sa ieși din el.”

De ce mi-au rămas în minte? Pentru ca mi-am dat seama ca am făcut și eu aceste greșeli: sa crezi ca nu mai poți iubi dacă ești părăsita, sa crezi ca soarele nu mai răsare pe strada ta, sa cauți nod în papura când crezi ca ești înșelat(a).

Acum mi se par asa departe acele timpuri și nu îmi vine sa cred ca am fost eu cea de atunci. Dar nu îmi pare rău, consider ca a trece prin acele clipe m-a făcut cea de azi și mai ales ma bucur ca pot privi cu detașare cele de atunci. Ca pot sa rad de cât de naiva și sufocanta eram, de cât de fixata pe anumite idei, sa rad de cum priveam lucrurile și de cum credeam ca trebuie sa fie iubirea. Am confundat iubirea matura cu cea toxica. Nu am descoperit aceasta pace când făceam terapie (acele câteva luni), ci mult după, când am stat sa analizez de ce mi se tot întâmpla mie asta? Identificam ca problema trebuie sa fie la mine căci eu eram elementul comun. Mi-a luat ceva timp sa înțeleg ca lucrurile nu stau chiar asa. Acum, nu îmi rămâne decât sa ma bucur de viata și claritate. si da, asta e partea plăcuta 🙂 

Faza amuzanta ca toate acestea mi-au venit în minte când am văzut o reclama/campanie pentru educația sexuala în școli :

https://www.facebook.com/keepitrealonline.govt.nz/videos/3130426870334477/
Publicitate

2 gânduri despre „Orbi

  1. Eu cred că am făcut cu toții această confuzie, între dragostea adevărată și cea toxică. Prin urmare, părerea mea e că suntem orbi, până când un eveniment ne ridică vălul de pe ochi. Și abia atunci începe partea plăcută, cum spui. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s