Momentul când ..

A venit momentul ăla in care am cedat după nopti de coșmaruri și am început sa analizez ce merge prost.

Primul lucru care mi-a trecut prin cap au fost niște așteptări nerealiste : așteptăm ca el sa se întoarcă și mereu ma gândeam ce ar putea el sa facă sa trec peste dezamăgire. Dar nu ma gândeam foarte mult ce pot face eu. Evitam mereu subiectul. Apoi ma întrebam de ce îl iubesc pe el mai mult decât pe mine și mereu îmi răspundeam ca e sufletul pereche. Ma întrebam prost și răspundeam teribil. Mereu ma gândeam la acțiunile lui, chiar și după despartire, de ce a zis, de ce a făcut, de ce face. Omul își trăiește viața la maxim pana la urma și bine face. Poate o sa îl ajungă și pe el din spate regretele sau poate nu. Oricum nu asta ar trebui sa îmi dicteze mie acțiunile.

A venit momentul ăla in care mi-am dat seama ca nu ma iubesc suficient. Fac o gramada de activități care îmi ocupa timpul și încetul cu încetul ma redobândesc pe mine, acea eu pe care am început sa o pierd in Septembrie când mi-am dat seama ca nu as putea fără el și am început sa am frica de a pierde sufletul pereche. De ce eu as merita ca el sa se întoarcă? De ce el m-ar merita? De ce atâtea intrebari și atat nesiguranțe, incertitudini, gânduri? Punct și de la capăt cum ne zicea mereu doamna învățătoare.

Aceasta frica nu trebuie sa îmi dicteze viitorul și mai ales sănătatea și somnul.

Aseară am văzut un clip, pe TED on YouTube cred, cu o tipa care zicea ca noi suntem răpitorii noștri, noi singuri ne ținem sufletul in sechestru. Recunosc ca am plans și după a fost mai greu sa adorm, dar merita văzut.

Mi-am dat seama ca eu am făcut un singur lucru real sa ma descătușez de eul meu întunecat : am acceptat ca așa e cel mai bine și am schimbat o „inima” intr-un „deget ridicat” . Am scapat de imbratisari și sărutari, dar și de înjurături ( nu către mine, către orice merge prost de exemplu dimineata când se prepara shakeul) și fum de tigara.

Acum ca am pus prima cărămida, trebuie sa pun mai multe și mai alea trebuie sa nu mai analizez cuvinte spuse cândva.. de fapt o noua cărămida . O alta cărămida a fundației a fost rezultatul negativ la ultimele analize, cele care lui ii dăduseră cu plus. Atunci am zis ca am noroc in viața. Alta parte a fundației: eat, shopping + travel, maybe new love in the future căci tot ma uitam la „Eat, pray, love” când ma gândeam dacă ar trebui sa plec sau ar trebui sa stau. O și da, am mâncat numai bunătăți ( o sa scriu pe blogul de mâncare despre ele), am cumpărat o gramada de lucruri pe care abia aștept sa le folosesc..ianuarie, Februarie, Aprilie și Mai abia așteaptă :))

17.01.2020

 

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s